Judeţul Sălaj
de la Enciclopedia României
Judeţul Sălaj (SJ) |
|
Localităţi componente |
---|
Amplasarea judeţ în România | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Suprafaţă | 3.864 km² |
Populaţie | 248.015 locuitori |
Densitate | 64 loc/km² |
Index judeţe în România |
---|
Alba |
Index judeţe în România |
---|
Alba |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Sălaj este un judeţ situat în nord-vestul României. Are reşedinţa în municipiul Zalău.
Cuprins
Geografie
Relief
Climă
Hidrografie
Soluri
Vegetaţie
Faună
Istorie
Istoria în judeţul Sălaj se poate urmări cu ajutorul descoperirilor arheologice pe o durată de mai multe mii de ani, începând cu cca 12.000 ani vechime.
Astfel, pe teritoriul judeţul Sălaj se găsesc în peştera de la Cuciulat desene rupestre care datează din anii 10.000 - 7.000 î. Hr., unice pe teritoriul României. Ele sunt primele manifestări de acest gen cunoscute în sud-estul Europei.
Primele sate de pe actualul teritoriu al judeţului Sălaj au o vechime de 7.500 ani. Tot aceeaşi vechime o au şi primele vase de ceramică din zona Sălajului. Primele case cu mai multe încăperi au fost construite în acest judeţ în urmă cu cca 6.000 ani.
Singura aşezare din epoca bronzului, cercetată integral, de pe teritoriul românesc se află în judeţul Sălaj, în localitatea Recea.
Din secolele al XVII-lea - al IX-lea î. Hr. s-au descoperit până acum 63 tezaure din bronz, în localităţile care alcătuiesc judeţul Sălaj. Obiecte de bronz din această perioadă, provenind din Sălaj, se află azi în muzee de renume din Germania, S.U.A. şi Ungaria, dar şi din Bucureşti.
Din prima epocă a fierului datează în acest judeţ şase cetăţi de apărare, datate ca fiind din secolele al XI-lea - al IV-lea î. Hr.
După această perioadă pe teritoriul actual sălăjean au trăit dacii, între secolele al II-lea î.Hr - I d. Hr. Între râurile Crasna şi Barcău a existat o uniune tribală dacică ce controla drumurile de acces dinspre nord-vest spre şi dinspre Transilvania şi comerţul, mai ales cel cu sare. Din epoca dacică provin din judeţul Sălaj nu mai puţin de 23 tezaure dacice, alcătuite din monede şi/sau podoabe din argint. Cele peste 3000 monede şi 70 podoabe dacice din argint din aceste tezaure cântăresc în total cca 13 kg. Cea mai întinsă aşezare dacică fortificată din România s-a descoperit tot în judeţul Sălaj, datând din secolul I d. Hr. În total în judeţul Sălaj s-au descoperit amplasamentele a 30 sate dacice şi 15 cetăţi dacice care apărau uniunea tribală din partea de vest a actualului judeţ. Aceste cetăţii erau aşezate pe dealuri şi erau fortificate cu ajutorul şanţurilor de apărare şi a valurilor de pământ, pe care erau ridicate palisade din lemn. Centrul uniunii tribale din actualul Sălaj se afla pe Măgura Şimleului, într-un complex de aşezări şi fortificaţii.
În jumătatea de vest a judeţului, aflată doar sub control militar roman, s-au aşezat ulterior vandalii, care au intrat în alianţă cu dacii, sprijiniţi de romani pentru a lupta împotriva altor barbari. Vandalii au sosit în zonă în cursul secolului I d. Hr., venind de pe teritoriul actual al Danemarcei.
După ce au cucerit Dacia, romanii au construit pe locul unei aşezări dacice capitala Daciei Porolissensis, la Porolissum (actualul Moigrad). Capitala Porolissum avea cca 20.000 locuitori, apăraţi de militarii din castrul din localitate. Ca operă de artă ar fi de menţionat amfiteatrul din capitală, copie la scară a celui de la Roma, cu o capacitate de 6.000 locuri. În anul 214 d. Hr. însuşi împăratul roman Marcus Aurelius Antonius va vizita Porolissum. La Porolissum a fost cantonată pentru o perioadă cohors III Dacorum (cohorta III dacică), formată din etnici daci, care luptau ca infanterişti.
Pe raza judeţului Sălaj au fost identificate 7 castre romane şi limes-ul (graniţa fortificată) provinciei. În anul 275 d. Hr. autorităţile romane părăsesc provincia, dar populaţia autohtonă rămâne să locuiască aceleaşi teritorii. Prezenţa acesteia este atestată arheologic şi după părăsirea regiunii de către autorităţile imperiale romane.
Au urmat apoi gepizii, care doar au trecut prin zonă. Două tezaure gepide din aur descoperite la Şimleu Silvaniei, cântărind în total cca 10 kg aur, datând din secolul al V-lea d. Hr., se află acum la muzee din Viena şi Budapesta.
În secolul al VI-lea - al VII-lea d. Hr. sosesc în zonă triburile slave, care găsesc aici populaţia autohtonă.
În timpul evului mediu timpuriu, în secolul al X-lea d. Hr., limita dintre voievodatul lui Menumorut şi cel al lui Gelu se găsea pe Munţii Meseş.
Din perioada medievală timpurie provin peste 100 aşezări identificate pe teritoriul judeţului Sălaj (secolele al VII-lea - al XIII-lea).
Printre primele comitate organizate în Ardeal s-a aflat comitatul Crasna, în anul 1090, parte din actualul judeţ Sălaj.
Administraţie
Demografie
Recensământ | 1930 | 1948 | 1956 | 1966 | 1977 | 1992 | 2002 |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Populaţia | 240.778 | 262.580 | 271.989 | 263.103 | 264.569 | 266.797 | 248.015 |
Densitatea | 62,3 | 68,0 | 70,4 | 68,1 | 68,5 | 69,0 | 64,2 |
Economie
Industrie
Agricultură
Construcţii
Transporturi
Auto
Aerian
Feroviar
Învăţământ
Cultură şi artă
Turism
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note