Judeţul Sălaj

Judeţul Sălaj (SJ) România

Localităţi componente

Amplasarea judeţ în România
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Suprafaţă	3.864 km²
Populaţie	248.015 locuitori
Densitate	64 loc/km²

Index judeţe în România
Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Ilfov Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea

Index judeţe în România
Alba Arad Argeş Bacău Bihor Bistriţa-Năsăud Botoşani Braşov Brăila Buzău Caraş-Severin Călăraşi Cluj Constanţa Covasna Dâmboviţa Dolj Galaţi Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomiţa Iaşi Ilfov Maramureş Mehedinţi Mureş Neamţ Olt Prahova Satu Mare Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiş Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Sălaj este un judeţ situat în nord-vestul României. Are reşedinţa în municipiul Zalău.

Istorie

Istoria în judeţul Sălaj se poate urmări cu ajutorul descoperirilor arheologice pe o durată de mai multe mii de ani, începând cu cca 12.000 ani vechime.

Astfel, pe teritoriul judeţul Sălaj se găsesc în peştera de la Cuciulat desene rupestre care datează din anii 10.000 - 7.000 î. Hr., unice pe teritoriul României. Ele sunt primele manifestări de acest gen cunoscute în sud-estul Europei.

Primele sate de pe actualul teritoriu al judeţului Sălaj au o vechime de 7.500 ani. Tot aceeaşi vechime o au şi primele vase de ceramică din zona Sălajului. Primele case cu mai multe încăperi au fost construite în acest judeţ în urmă cu cca 6.000 ani.

Singura aşezare din epoca bronzului, cercetată integral, de pe teritoriul românesc se află în judeţul Sălaj, în localitatea Recea.

Din secolele al XVII-lea - al IX-lea î. Hr. s-au descoperit până acum 63 tezaure din bronz, în localităţile care alcătuiesc judeţul Sălaj. Obiecte de bronz din această perioadă, provenind din Sălaj, se află azi în muzee de renume din Germania, S.U.A. şi Ungaria, dar şi din Bucureşti.

Din prima epocă a fierului datează în acest judeţ şase cetăţi de apărare, datate ca fiind din secolele al XI-lea - al IV-lea î. Hr.

După această perioadă pe teritoriul actual sălăjean au trăit dacii, între secolele al II-lea î.Hr - I d. Hr. Între râurile Crasna şi Barcău a existat o uniune tribală dacică ce controla drumurile de acces dinspre nord-vest spre şi dinspre Transilvania şi comerţul, mai ales cel cu sare. Din epoca dacică provin din judeţul Sălaj nu mai puţin de 23 tezaure dacice, alcătuite din monede şi/sau podoabe din argint. Cele peste 3000 monede şi 70 podoabe dacice din argint din aceste tezaure cântăresc în total cca 13 kg. Cea mai întinsă aşezare dacică fortificată din România s-a descoperit tot în judeţul Sălaj, datând din secolul I d. Hr. În total în judeţul Sălaj s-au descoperit amplasamentele a 30 sate dacice şi 15 cetăţi dacice care apărau uniunea tribală din partea de vest a actualului judeţ. Aceste cetăţii erau aşezate pe dealuri şi erau fortificate cu ajutorul şanţurilor de apărare şi a valurilor de pământ, pe care erau ridicate palisade din lemn. Centrul uniunii tribale din actualul Sălaj se afla pe Măgura Şimleului, într-un complex de aşezări şi fortificaţii.

În jumătatea de vest a judeţului, aflată doar sub control militar roman, s-au aşezat ulterior vandalii, care au intrat în alianţă cu dacii, sprijiniţi de romani pentru a lupta împotriva altor barbari. Vandalii au sosit în zonă în cursul secolului I d. Hr., venind de pe teritoriul actual al Danemarcei.

După ce au cucerit Dacia, romanii au construit pe locul unei aşezări dacice capitala Daciei Porolissensis, la Porolissum (actualul Moigrad). Capitala Porolissum avea cca 20.000 locuitori, apăraţi de militarii din castrul din localitate. Ca operă de artă ar fi de menţionat amfiteatrul din capitală, copie la scară a celui de la Roma, cu o capacitate de 6.000 locuri. În anul 214 d. Hr. însuşi împăratul roman Marcus Aurelius Antonius va vizita Porolissum. La Porolissum a fost cantonată pentru o perioadă cohors III Dacorum (cohorta III dacică), formată din etnici daci, care luptau ca infanterişti.

Pe raza judeţului Sălaj au fost identificate 7 castre romane şi limes-ul (graniţa fortificată) provinciei. În anul 275 d. Hr. autorităţile romane părăsesc provincia, dar populaţia autohtonă rămâne să locuiască aceleaşi teritorii. Prezenţa acesteia este atestată arheologic şi după părăsirea regiunii de către autorităţile imperiale romane.

Au urmat apoi gepizii, care doar au trecut prin zonă. Două tezaure gepide din aur descoperite la Şimleu Silvaniei, cântărind în total cca 10 kg aur, datând din secolul al V-lea d. Hr., se află acum la muzee din Viena şi Budapesta.

În secolul al VI-lea - al VII-lea d. Hr. sosesc în zonă triburile slave, care găsesc aici populaţia autohtonă.

În timpul evului mediu timpuriu, în secolul al X-lea d. Hr., limita dintre voievodatul lui Menumorut şi cel al lui Gelu se găsea pe Munţii Meseş.

Din perioada medievală timpurie provin peste 100 aşezări identificate pe teritoriul judeţului Sălaj (secolele al VII-lea - al XIII-lea).

Printre primele comitate organizate în Ardeal s-a aflat comitatul Crasna, în anul 1090, parte din actualul judeţ Sălaj.

Demografie

Recensământ	1930	1948	1956	1966	1977	1992	2002
Populaţia	240.778	262.580	271.989	263.103	264.569	266.797	248.015
Densitatea	62,3	68,0	70,4	68,1	68,5	69,0	64,2

Bibliografie

• Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000