Comuna Margina

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Comuna
Margina

Judeţul Timiş (TM)

Stema-comunei-margina-timis.png
Localităţi componente
Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Nemeşeşti, Sinteşti, Zorani
Populaţie 2308 locuitori (2010)
Primar Ionel Costa (PSD)

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Comuna Margina este situată în partea de est a Podişului Lipovei, pe cursul superior al râului Bega.

Administraţie

Comuna Margina are în componenţă nouă sate: Margina, satul care este şi reşedinţa comunei, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Nemeşeşti, Sinteşti şi Zorani.

Demografie

<lines size=550x150 title="Evoluţia populaţiei din comuna Margina" ymin=1000 ymax=5000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,4045 1890,4180 1900,4157 1910,4305 1920,3964 1930,4240 1941,3941 1956,3637 1966,3494 1977,2987 1992,2469 1998,2357 2002,2356 2007,2363 2009,2322 2010,2308 </lines>

Structura pe etnii

La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Margina era de 2356 locuitori[1], dintre care 1288 erau etnici români, 35 etnici maghiari, 10 etnici romi, 7 etnici germani, 10 etnici slovaci, un etnic sârb şi un etnic italian.

Obiective turistice

  • Muzeul etnografic
  • Ruinele unei fortificaţii din secolul al XV-lea din satul Margina
  • Biserica din lemn cu hramul „Cuvioasa Parascheva” (1737)
  • Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1741) din satul Groşi
  • Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1776) din satul Coşeviţa
  • Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Nechita Romanul” (1798) din satul Nemeşeşti
  • Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Ioan Teologul” (1820) din satul Bulza

Stema comunei

Stema-comunei-margina-timis.png

Stema oficială a comunei Margina a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 403/2014. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În şef, în câmp auriu, se află un corb negru "ieşind în zbor înalt", cu ochiul de argint, purtând în cioc un inel roşu. Partea inferioară, în câmp roşu, crenelată sus, conţine două grupuri de câte 4 ferestre negre, care flanchează o grapă de argint aşezată în romb, compusă din 8 bârne unite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Corbul cu inel în cioc evocă faptul că una dintre rădăcinile marii familii a Corvineştilor a pornit de aici (mama lui Ioan de Hunedoara s-a născut în această localitate), aflându-se pe blazonul Corvineştilor. Crenelurile simbolizează faptul că aici se găsea cetatea "Castellum Marschina". Cele 8 ferestre din zidul cetăţii reprezintă cele 8 sate componente ale comunei. Grapa simbolizează măiestria meşterilor lemnari. În arealul comunei se află 5 biserici şi mai multe case de lemn declarate monumente de arhitectură aparţinând patrimoniului naţional. Cele 8 bârne formează 9 casete, reluând ideea unităţii locuitorilor comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Bibliografie

Note

  1. Date demografice conform recensământului din anul 2002