Buziaş

Oraşul Buziaş Judeţul Timiş (TM)

Localităţi componente
Bacova, Silagiu

Amplasarea localităţii în judeţul Timiş
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1321
Suprafaţă	105,2 km²
Populaţie	7.772 locuitori
Densitate	73 loc/km²
Altitudine medie	128 metri n. m.
Primar	Viorel Ilaş Alger (PSD)
Pagină web	primariabuzias.ro

Index oraşe în judeţul Timiş
Buziaş Ciacova Deta Făget Gătaia Jimbolia Lugoj Recaş Sânnicolau Mare Timişoara

Index oraşe în România

Abrud Adjud Agnita Aiud Alba Iulia Aleşd Alexandria Amara Anina Aninoasa Arad Ardud Avrig Azuga Babadag Bacău Baia de Aramă Baia de Arieş Baia Mare Baia Sprie Balş Baraolt Băbeni Băicoi Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz Bistriţa Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borsec Borşa Botoşani Brad Braşov Brăila Breaza Brezoi Broşteni Bucecea Bucureşti Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni Buzău Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan Călăraşi Călimăneşti Căzăneşti Câmpeni Câmpia Turzii Câmpina Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Ciacova Cisnădie Cluj-Napoca Codlea Comarnic Comăneşti Constanţa Copşa Mică Corabia Costeşti Covasna Craiova Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta Deva Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăneşti-Olt Drăgăşani Drobeta-Turnu Severin Dumbrăveni Eforie Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi Focşani Frasin Fundulea Galaţi Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav Giurgiu Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca Iaşi Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jibou Jimbolia Lehliu Gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Lupeni Mangalia Marghita Măcin Mărăşeşti Medgidia Mediaş Miercurea Ciuc Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milişăuţi Mioveni Mizil Moineşti Moldova Nouă Moreni Motru Murfatlar Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti-Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiu Secuiesc Olteniţa Oneşti Oradea Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Paşcani Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani Piatra Neamţ Piatra Olt Piteşti Ploieşti Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiorii de Vede Rovinari Rupea Salcea Salonta Satu Mare Săcele Săcueni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săveni Sângeorgiu de Pădure Sângeorz-Băi Sânnicolau Mare Sântana Scorniceşti Sebeş Sebiş Segarcea Seini Sfântu Gheorghe Sibiu Sighetu Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret Slatina Slănic Slănic Moldova Slobozia Solca Sovata Strehaia Suceava Sulina Şimleu Silvaniei Şomcuta Mare Ştefăneşti Ştei Tălmaciu Tăuţii-Măgherăuş Târgovişte Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos Târgu Jiu Târgu Lăpuş Târgu Mureş Târgu Neamţ Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târnăveni Tăşnad Techirghiol Tecuci Teiuş Timişoara Tismana Titu Topliţa Topoloveni Tulcea Turceni Turda Turnu Măgurele Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai Vaslui Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlăhiţa Vulcan Zalău Zărneşti Zimnicea Zlatna

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Biserica ortodoxă

Biserica catolică

Vedere de epocă

Buziaş este un oraş şi o staţiune balneoclimaterică în judeţul Timiş. Are o populaţie de 7.738 locuitori (2004). Numit Ahibis de romani, Buziaşul a fost menţionată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321. A fost declarat oraş în 1956. Din punct de vedere administrativ, include şi satele Bacova şi Silagiu.

Localizare

Oraşul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timişoara şi 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul judeţean DJ 592 şi de calea ferată Timişoara-Buziaş-Lugoj.

Istoric

Aşezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis, nume care apare şi pe Tabula Peutingeriana. Atestarea documentară este făcută prima oară în anul 1072. Datorită condiţiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar şi un climat blând, Buziaşul a fost recunoscut ca potenţial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele staţiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată staţiune balneară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată oficial staţiune balneoclimaterică.

După Unirea Banatului cu România, îşi menţine statutul de staţiune balneară de tratament cardio-vascular şi este reşedinţă de plasă. Este declarat oraş în 1956. În anii '60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii uşoare şi alimentară. Creşte atât populaţia cât şi suprafaţa oraşului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile şi hoteluri pentru staţiune.

Apele minerale de la Buziaş sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt şi îmbuteliate şi comercializate ca ape minerale de larg consum.

Parcul

Parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura staţiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary şi în Baden-Baden.

Demografie

Populaţia Buziaşului la recensământul din 2002 era de 7.772 de locuitori, incluzând aici şi satele aparţinătoare. Fără acestea, oraşul propriu-zis număra 5.335 de locuitori, în timp ce restul de 2.437 locuitori se împart între Bacova şi Silagiu. Distribuţia pe etnii, per ansamblul localităţii, este următoarea: 6.674 români (86,5%), 364 unguri (4,7%), 358 germani (4,6%), 186 rromi (2,4%) şi 132 alte etnii (1,7%).

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=6000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,2473 1890,2626 1900,2852 1910,2923 1920,2836 1930,2935 1941,2856 1956,5140 1966,4369 1977,5218 1992,5682 2002,5335 </lines>

Economie

Economia Buziaşului s-a dezvoltat în jurul staţiunii balneo-climaterice şi a resurselor de ape minerale. Cu timpul activitatea economică s-a diversificat, odată cu amplasarea aici a unor fabrici în domeniul electromotoarelor (secţie a „Electromotor” Timişoara), industriei textile şi de încălţăminte. În ultimii ani s-au făcut investiţii consistente în staţiunea balneoclimaterică, în dezvoltarea infrastructurii de turism, şi au fost deschise câteva noi întreprinderi private cu caracter industrial.

Bibliografie

• Ioan Munteanu, Timiş. Monografie, Editura Marineasa, 1998 ISBN 973-9496-68-7
• Sfetcu, Octavian, Buziaş - temelii istorice şi teatrale, Editura Orizonturi Universitare, 2001, ISBN 973-8109-51-5
• Simuţ, Doru O., Buziaş. Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986

Legături externe

• Situl primăriei
• Staţiunea Buziaş